A noua zi de proteste împotriva Roșia Montană. 400 de persoane sunt în Piața Universității

Numărul persoanelor care protestează în București luni seară, pentru a noua zi la rând, față de proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană a crescut la peste 400.

Manifestanții se află în zona fântânii de la Universitate, unde sunt înconjurați de jandarmi.

Protestatarii scandează „Uniți, salvăm Roșia Montană!” și afișează bannere și pancarte cu mesaje ce vizează și exploatarea gazelor de șist, printre care „Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrișare, 5. coabitare”, „România, spune nu fracturării hidraulice” și „Nu vreau să spun copilului meu că cea mai mare resursă naturală a României este prostia, urmată de indiferență”.

Unii dintre manifestanți fac zgomot, ca și la protestele de până acum, cu peturi în care au băgat pietricele.

Protestatarii cer retragerea proiectului de lege ce reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România și introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roșia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marș pe traseul bd. Nicolae Bălcescu – bd. Magheru – bd. Lascăr Catargiu – bd. Iancu de Hunedoara – Șoseaua Ștefan cel Mare – Calea Moșilor – bd. Carol.

Proteste similare au avut loc duminică în mai multe orașe din țară, printre care Cluj-Napoca, Brașov, Alba Iulia, Bistrița, Sfântu Gheorghe, Suceava și Iași.

La protestele de până acum din Capitală, manifestanții au blocat timp de mai multe ore, în timpul nopții, bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, dar și un sens al Bulevardului Nicolae Bălcescu. De asemenea, ei au protestat în Piața Constituției și în Piața Victoriei.

Protestele de la București, alături de manifestări similare desfășurate în alte orașe din țară, au început la 1 septembrie, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Președintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat, luni, că el consideră că proiectul exploatării de la Roșia Montană nu poate fi susținut și, în opinia sa, acesta ar trebui respins, el apreciind că sentimentul public contrar e mai important decât datele tehnice.

La scurt timp, premierul Victor Ponta a spus că, având în vedere pozițiile exprimate de grupurile politice, soluția în cazul acestui proiect este de a fi respins urgent la Senat, iar apoi și la Camera Deputaților.

Crin Antonescu, a declarat, luni seară, după o reuniune a grupurilor liberale din Camera Deputaților și Senat, că poziția politică asumată de parlamentarii PNL este de a vota împotriva proiectului de lege privind Roșia Montană.

Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opțiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roșia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță.

Acțiunile Gabriel Resources s-au prăbușit luni cu până la 70% la bursa din Toronto, după ce au deschis la 1,1 dolari canadieni pe unitate, compania recomandând la începerea ședinței tranzacționarea cu prudență.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern în 27 august, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Aurelia Alexa, [email protected]